Andreea Paul: „O țară aflată pe penultimul loc ca nivel de dezvoltare în UE este plină de oportunități de investiții”

Oriunde n-am arunca privirea și aproape pe oricine am întreba, în majoritatea cazurilor am primi numai răspunsuri sumbre legate de oportunitățile de investiții și de șansa de a porni afaceri de succes în România. Nu aceeași viziune am primit-o din partea Andreei Paul, doctor în economie din 2008, profesor la Academia de Studii Economice din București.

În prezent deputat de Țara Oașului, județul Satu Mare (din 2012), și Prim-Vicepreședinte al Partidului Național Liberal, Andreea Paul a fost, pe rând, cercetător la Institutul de Economie Națională al Academiei Române (2001-2008), consilier la Administrația Prezidențială și la Parlamentul European, dar și autoare de cărți pe teme economice.

Dintre lucrările sale amintim „Protecționismul european. Implicații pentru România”, „Rolul politicilor publice în atragerea investițiilor străine directe”, colaborarea la „România Noului Val” sau „Agricultural Management Strategies in a Changing Economy” și rolul de coordonator al volumelor „Forța politică a femeilor” și „Forța economică a femeilor”.

I-am propus Andreei Paul un exercițiu de imaginație și, o pe cât de simple și directe au fost întrebările noastre – fără a insinua că deține sumele respective! – pe atât de interesante s-au dovedit răspunsurile sale.

Dacă ați avea disponibili 10.000 de euro, cum i-ați investi în România?

Cunosc afaceri care au pornit cu bani mult, mult mai puțini, dar cu o idee bună și multă pasiune. E vorba de software, de un birou de arhitectură, de contabilitate sau de avocatură, de comerț on-line, producție agro-alimentară sau de industria de distracții pentru copii, dar nu numai.

Prima afacere care a început însă cu fondurile nerambursabile publice de până la 10 mii de euro oferiți prin programul tinerilor debutanți în afaceri SRLD, creat la inițiativa mea în anul 2011 (când eram consilier al primului ministru), se numește 'Ceai și Artă SRLD' în Râmnicu Vâlcea.

Prin accesarea programului dedicat tinerilor debutanți în afaceri îți dublezi capitalul disponibil pentru un start mai puternic, ținând cont că fondurile nerambursabile suport din partea statului nu pot depăși jumătate din valoarea proiectului inițial de investiții. Programul SRLD se dovedește a fi cel mai util și eficient dintre toate cele 8 programe publice antreprenoriale active în ultimii 6 ani, cu cele mai multe locuri de munca nou create, mai multe chiar decât toate celelalte 7 programe luate la un loc.  

Acești tineri antreprenori SRLD au reușit să creeze peste 8800 de locuri de muncă, pentru care sunt scutiți de plata CAS pe salarii în primii ani de funcționare. Anul acesta se pregătește o nouă sesiune de depunere de proiecte. Așadar, se poate!

Dar 100.000 de euro?

Cu siguranță aș merge pe mâna celui mai îndârjit consumator din casă, fiica mea, și aș face o fabrică de jucării. Cine poate rezista în fața a doi ochi mari, luminoși care îți cere jucării? Cei mici au visuri mari pe care noi le putem îndeplini.

Cred cu tărie că ceea ce dă forță unei afaceri nu sunt doar banii. În cartea „Forța economică a femeilor”, pe care am coordonat-o și care a fost recent lansată la editura Polirom, dintre cele 57 de mărturisiri de succes în afaceri ale unor doamne care cel mai adesea au plecat de la investiții mici și au ajuns în top, veți descoperi că munca și visul sunt motoarele cele mai puternice care au alimentat curajul lor de a intra și de a reuși în lumea afacerilor.

Cu formare educațională diferită, cu experiență de ani de zile sau aflate abia la început de drum, ele activează în cele mai diverse domenii: de la administrarea unei școli de bune maniere, la cultivarea de produse agricole a căror reputație face înconjurul lumii, până la gestionarea de afaceri care presupun o responsabilitate ridicată, precum producția de scaune auto de siguranță destinate copiilor, sau cultural-creative (design interior, divertisment).

Sunt istorii de viață, cu urcușuri și coborâșuri – dar dincolo de aceasta, spun povestea unei ambiții de nemăsurat, a dorinței de a reuși și a succesului, împachetat în ceasuri, zile și nopți întregi de muncă serioasă și necontenită – acesta este „firul roșu” care leagă fiecare poveste de cealaltă.

Avem femei care au trecut prin experiența dureroasă de a pierde tot ce au construit până atunci, dar care sunt în stare să pornească de la zero și să experimenteze din nou succesul. Ba mai mult, își stabilesc obiective de dezvoltare care întrec prin claritate și viziune multe dintre documentele de politici publice pe termen mediu sau lung, ca de pildă: „îmi doresc să ajung în TOP 5 producători de scule pentru lemn din Europa”, după cum declară una dintre contributoare. Sunt istorii care descriu în culori vii realitatea mediului de business din România. 

Dar 1.000.000 de euro?

Aș face drumuri. Infrastructură. Dar nu numai. Dacă unii au reușit să facă averi dintr-un dolar sau un euro, vă puteți imagina ce înseamnă asta multiplicat de un milion de ori? Indiferent că vorbim de 1.000, 10.000 sau 100.000 de euro, important e să găsim un domeniu în care să nu investim doar bani, ci pasiune.

Rockefeller visa să ajungă să aibă 100.000 de dolari și să trăiască 100 de ani. A murit la vârsta de 98 de ani și a strâns o avere de 318 miliarde de dolari. Carnegie a început să lucreze de la vârsta de 13 ani pentru 2$ și a ajuns să aibă o avere estimată la aproape 300 de miliarde de dolari.

Cred că România are un mare potențial investițional și o piață de desfacere care geme după produsele autohtone, sugrumate adesea de importuri. Și aici vin cu alte completări privind posibilele investiții: uitați-vă la ce importăm și produceți românește mai bun sau mai ieftin.

Avem potențial. Trebuie doar să ne placă munca, performanța și bucuria clientului satisfăcut, nu păcălit. Nu realizăm câtă putere e în noi până nu încercăm. Sunt atâtea mărturii autentice de business românesc sau străine. 

Ce oportunități credeți că ratează un investitor străin care ocolește România?

O țară aflată pe penultimul loc ca nivel de dezvoltare în UE este plină de oportunități de investiții. Sunt atât de multe de făcut pentru recuperarea decalajului față de media europeană. Sunt și mai multe de făcut pentru a ajunge cea mai bogată țară europeană.

Nu, nu este o viziune prea curajoasă. Nu ne lipsește nimic. Ar trebui să ne impunem această țintă ambițioasă. Cu ce trebuie să începem? Cu construcția unei economii libere și competitive. Asta înseamnă birocrație mai puțină și legi mai simple, mai clare și predictibile, resurse umane bine calificate pentru nevoile pieței muncii, mai multă muncă și mai puțin populism, un mediu public pro-business, o cultură socială și etică antreprenorială.

Discutăm prea mult despre teme cu mize mici și ratăm obiectivele majore. Suntem absenți din dezbaterile europene pentru încheierea acordurilor noi de comerț liber, cele mai mari din istoria omenirii, așa cum este TTIP. Să vă dau un alt exemplu concret.

Prin noul Cod Fiscal am încercat să eliminăm multe bariere, să diminuăm taxe importante, însă mai este mult de muncă. Deși este unul dintre cele mai bune Coduri Fiscale adoptate, după părerea mea, mai era de muncit pentru el. De pildă, Austria și-a pregătit Codul Fiscal timp de zece ani, timp în care toate părțile direct vizate au fost consultate, iar după adoptare a avut o creștere economică record. Noi ne-am grăbit să-l adoptăm în câteva luni. Și acum executivul se căznește să corecteze erorile strecurate, uneori înlocuindu-le cu alte erori pentru că se face totul în același registru al urgențelor. 

Nu cred că prejudecățile îndepărtează investitorii, ci cred că lipsa de strategii, de seriozitate, de creativitate, de inovație în acțiunile private sau publice. Un antreprenor demolează prejudecăți, așa cum Paul Poiret și Coco Chanel au introdus pantalonii pentru femei la începutul anilor 1910 după ce au sfidat regulile autorităților care au interzis această vestimentație la femei timp de secole. Așadar, se poate!


Share