Biserici de avangardă – inovație inspirată
de Monica Crânganu

Incursiunea noastră printre formele celor mai neobișnuite monumente bisericești din lume nu-și propune să fie o analiză cu semnificații teologice în ceea ce privește arhitectura lăcașurilor de cult. Am ales doar câteva exemple atipice, care ies din canoanele impuse de tradiția istorică și se aliniază valurilor de curente avangardiste, ce ating arhitectura universală.

Diferențele evidente dintre particularitățile fiecărui cult religios se citesc mai cu seamă în expresia arhitecturală, care variază în funcție de zona și perioada din care datează clădirile și, desigur, de contextul istoric. De-a lungul epocilor, creștinismul a fost marcat de schisme și dispute teologice care au avut ca efect apariția unor culte și biserici distincte, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de Biserica ortodoxă și Biserica romano-catolică, urmate de cultele protestante. 

Evenimentul care a marcat definitiv istoria creștinismului și a lumii civilizate datează încă din anul 313, când, prin Edictul de la Milan, împăratul Constantin cel Mare proclama libertatea creștinilor de a-și alege religia, iar la sfârșitul vieții avea să se convertească el însuși la creștinism. A fost momentul care a determinat o lungă și complexă istorie a arhitecturii ecleziale, realizată la început conform unor canoane riguroase, dezlănțuită apoi în forma unor expresii tot mai surprinzătoare. 

Fără a judeca sau a da verdicte în ceea ce privește corectitudinea respectării canoanelor în construcția bisericilor, iată principalele elemente pe care un lăcaș de cult trebuia să-l întruchipeze. Primele biserici occidentale au preluat planimetria bazilicii romane, care se compunea dintr-o navă cu acoperiș de lemn, sub care mulțimea credincioșilor se aduna; una sau două nave laterale flancau nava centrală, fiind separate printr-un șir de coloane. La vest se afla pronaosul sau vestibulul de intrare destinat penitenților și celor nebotezați, iar la est se afla o absidă de formă semicirculară sau dreptunghiulară, rezervată clericilor. Mai târziu un transept a fost adăugat planului bazilical (uneori chiar două), perpendicular pe navă, descriind astfel în plan forma crucii latine. 

În cazul bisericilor ortodoxe, a dominat planimetria în formă de cruce greacă și acoperișul boltit, cu cupole înalte. Multe dintre cercetările cele mai recente relevă faptul că, indiferent de stilul în care au fost construite bisericile (în stil romanic, gotic, clasic sau modern), cel mai important criteriu este de a păstra și insufla monumentului de cult substanța, spiritul de biserică și simbolistica elementelor. Reperul și informațiile cele mai relevante despre planimetria și felul în care trebuia să arate o biserică le găsim chiar în Sfânta Scriptură (arca lui Noe, templul lui Solomon sau cetatea lerusalimului). 

Modernizarea ritualurilor în biserica romano-catolică și spiritul inovator al cultelor protestante au determinat experimente de noi forme arhitecturale, care derivă din variații ale planimetriei tradiționale sau se desprind complet de acestea. 

Biserica Santa Monica, Madrid, arh. Vicens & Ramos 

O construcție avangardistă acoperită cu oțel cu aspect ruginit (Corten), biserica parohială integrează într-un volum unic toate funcțiunile: lăcașul de cult, birouri administrative, săli de clasă și zona de locuit a preoților. Forma ce îmbină liniile drepte cu cele curbe îi conferă aspectul ultra-modern, accentuat de jocul volumetric puternic dintre gol și plin, care aduce în prim-plan lumina, dozată în manieră teatrală. Interiorul este decorat cu sculpturi realizate de artiști contemporani. Intenția de a unifica totul a avut prioritate în concepția clădirii, arhitectul însuși numind-o „o explozie“. 

Biserica LEGO, Olanda, arh. LOOS.FM 

Construcțiile la scară mare din piese Lego au constituit mereu o atracție și impresionează prin postura și complexitatea lor. O astfel de clădire temporară și neobișnuită prin destinația ei a fost ridicată în orașul Enschede, cu ocazia festivalului Grensverk. Cu o înălțime de 20 de metri, biserica a fost realizată din blocuri de ciment suprapuse, inspirate de piesele de plastic colorat de Lego. Asemeni acestora, versatilitatea și culorile puternice caracterizează și această biserică atipică.

Catedrala „verde“, Bergamo, autor Giuliano Mauri 

Tendințele arhitecturii ecologice au fost transpuse într-un proiect inedit de către artistul Giuliano Mauri, care, în anul 2001, inspirat de dragostea sa pentru natură a trasat planul unei catedrale din trunchiuri de copaci. Din păcate, artistul a murit neașteptat în 2009 și, ca semn de omagiu, proiectul a fost continuat, purtând cu sine ideea trecerii de la o structrură creată de om la desăvârșirea naturii.

Citește articolul complet în The Art of Living nr. 15 DOWNLOAD


Share