integrative life

Esența lucrurilor simple
de Monica Crânganu

IKEA, H&M, Lego, Volvo, Saab, Bang & Olufsen, Nokia, Electrolux, Ericsson, Pandora, Ecco... Sunt câteva dintre mărcile cele mai renumite și mai vândute din lume, toate având un numitor comun: originea scandinavă. În mod conștient sau nu, fiecare dintre noi este consumator de produse cu design în stil nordic. Nimic întâmplător, dacă ne gândim că obiectele acestor branduri sunt caracterizate de funcționalitate, durabilitate și simț estetic, îmbinate într-un echilibru perfect.

Liniile bine conturate și ușor recognoscibile ale stilului scandinav s-au născut din nevoia firească de a simplifica și înfrumuseța viața cotidiană, punând în evidență naturalețea lu­crurilor simple.

Combinând formele frumoase, organice cu funcționalitatea imediată, creațiile în stil nordic răspund necesităților unui mod de viață practic. Aceasta este esența designului scandinav în general, chiar dacă la nivelul fiecărei țări nordice (Norvegia, Suedia, Da­nemarca, Islanda, Finlanda) există diferențe firești de personalitate.

Procesul de industrializare a avut loc în Scandi­navia mai târziu decât în țările vecine, ceea ce a con­servat mai bine tradiția meșteșugărească. Artiștii erau inspirați de tot ceea ce îi înconjura. Ținând cont de poziționarea lor geografică destul de izolată, creativi­tatea debordantă a fost stimulată de tradiția manufac­turilor și felul inedit în care foloseau toate materialele primare aflate la îndemână. Astfel, totul era gândit a fi accesibil pentru toată lumea.

Obiectivul acesta s-a afirmat între anii 1920 și 1930, având ca punct de referință Expoziția de la Stockholm (1930). Utilitatea obiectelor prima înaintea calităților estetice și a decorativismului, însă odată cu industrializarea, funcționalitatea a evoluat spre forme ce răspundeau și nevoilor emoționale ale oa­menilor, fără a exagera însă prin caracterul exclusiv ornamental.

Poziția geografică cu iernile foarte lungi și puținele ore de lumină naturală au determinat conturarea unui stil foarte clar, luminos, dominat de culori des­chise, mult alb și ambiente foarte practice. Acest stil pragmatic s-a răspândit cu rapiditate în toată lumea și este reinterpretat în permanență, confirmându-și astfel atemporalitatea și viabilitatea.

Designul scandinav este cu preponderență ex­primat în creația de mobilier. Termenul însuși a fost lansat oficial odată cu expoziția din 1951 de la Londra - Scandinavian Design for Living -, desemnând creațiile de mobilier și corpuri de ilu­minat din țările scandinave.

Artiștii țărilor nordice au intrat în istoria designului prin soluțiile revoluționare propu­se. Alvar Aalto, unul dintre cei mai mari arhitecți ai epocii moderne, a lăsat peste 200 de clădiri publice și private, care au însemnat transcenderea neoclasicismului spre moder­nism, printr-un concept de construcție organică, unde spațiul interior era gândit strict ca o prelungire armonioasă a celui exterior. De aici decurge și creația obiectelor de mobilier perso­nalizate, ca o componentă inseparabilă a arhitecturii. Revoluția s-a produs nu doar la nivelul formelor, dar și al tehnologiilor care au facilitat eficientizarea maximă a realizărilor, exploatând materialele naturale (lemnul, în mod special), pentru a oferi căldură interioarelor, în locul structurilor metalice reci.

Creatorii ce l-au urmat pe Aalto – Eero Saarinen și Charles Eames – sunt doi dintre cei mai faimoși desig­neri de mobilier de inspirație organică. Iată doar câ­teva dintre numele care au intrat în istoria designului nordic: Arne Jacobson, Kaj Franck, Bruno Mathersson, Poul Kjærhom, Poul Henningsen, Nanna Ditzel, Kay Bojesen, Carl-Axel Acking, Finn Juhl, Verner Panton, Tapio Wirkkala, Hans Wegner, Ilmari Tapiovaara, Grete Jalk, Ingegerd Råman.

Panton Chair produs pentru Vitra în 1967 de către Verner Panton a devenit o piesă „iconică“, inspirată de stilul futuristic italian și lansând totodată scheme cromatice îndrăznețe pentru anii ‘60 – ‘70. Foarte apre­ciate în epocă, obiectele lor au fost folosite în filme celebre și în nenumărate sesiuni fotografice, pentru a compune ambianțe avangardiste.

Deși simple, epurate de detalii inutile, formele expresive inspirate de natură urmăresc întotdeauna ergonomia și confortul, obținute printr-un elaborat studiu de creație. Remarcabil rămâne faptul că iden­titatea designului scandinav este foarte bine afirmată de tradiția care se continuă și se îmbogățește și astăzi, ca dovadă a succesului și trăiniciei câștigătoare în fața capriciilor trecătoare ale modei.


Share