integrative life

Pot băncile să recâștige încrederea clienților?
de Bogdan Tudorache

Bancherii au fost martorii deteriorării sentimentului de încredere al populației și al companiilor în sistemul financiar, începând cu debutul crizei financiare din 2008. Încercările lor timide de a recâștiga reputația și încrederea nu au dus nicăieri, totuși depozitele românilor în bănci au atins niveluri fără precedent. Este acesta un semn de revenire a încrederii?

Bancherii și-au trasat singuri o traiectorie în cădere a încrederii clienților, odată cu prăbușirea creditului ipotecar. Au speriat populația cu avansuri de 30-40%, odată ce legea dării în plată a intrat în vigoare. Legea, care le permite deopotrivă cetățenilor săraci și investitorilor bogați să predea cheile unor proiecte nefinalizate, proprietăți și apartamente ale căror credite aferente nu mai pot fi plătite, îi sperie pe bancheri, deoarece nu știu la ce să se aștepte de acum înainte. 

Dar, pe măsură ce economiile au crescut, se pare totuși că românii au încredere în bănci, chiar dacă această încredere nu le mai aduce profit – rata dobânzii a scăzut la aproximativ 2%. 

Comparativ cu martie 2015, depozitele românilor în bănci au crescut cu 9,5% în cea de-a treia lună a acestui an, în conturi de economii deținute de companii atât în lei cât și în valută, care au înregistrat fiecare câte un avans anual de 17,2% și respectiv 7,9%. 

Depozitele în RON au crescut ușor în luna martie comparativ cu luna februarie, cu 0,2% adică 93 miliarde lei, dar comparativ cu martie 2015 au crescut cu 6,7% în valoare nominală (și 10% în termeni reali). 

În timp ce economiile în valută au crescut, de asemenea, cu 5% în termeni reali față de martie 2015, segmentul populației a urcat cu 4,4%, iar cel al companiilor cu 6,3%. 

Dar bancherii se plâng că au scăzut creditele acordate, în timp ce marjele de profit și ale ratelor dobânzii se prăbușesc. 

Creditele corporative încă merg bine 

„În mod cert există o scădere a marjelor“, spune Mihaela Bîtu, director general adjunct al ING Bank România. Dar așa cum riscurile diferă de la client la client, și marjele sunt diferite, explică ea. Iar faptul că nivelul ratei dobânzii a scăzut, comparativ cu cel de acum câțiva ani, înseamnă că marjele dobânzilor folosite de bănci pentru a face profit și pentru a acoperi costurile s-au diminuat și au dus la un preț mai bun pentru client, explică Bîtu. 

Iar unii clienți pot prezenta riscuri mai mari decât alții, ducând astfel la creșterea prețului banilor, la fel ca în cazul oricărei alte mărfuri. 

„Nu este vorba doar de marje, dar și de profit. În timp ce bancherii se străduiesc să păstreze nivelul de profitabilitate, pentru unii există marje mai bune, însă pentru aceia care prezintă cele mai mari riscuri, marjele sunt mai mari, deci nu avem un nivel general“, spune Tibor Pandi, director general al brațului local al Citibank. 

Și cum spread-urile din Europa se contractă, există condiții foarte bune de împrumut pentru anumiți clienți, explică de asemenea Mihail Ion, director executiv al Diviziei Companii Medii și Sector Public, Raiffeisen Bank. 

Într-adevăr, unele dintre cele mai mari proiecte din România au fost finanțate prin sindicalizări provenite din străinătate. De exemplu, dezvoltatorii pieței imobiliare au împrumutat bani din Europa din două motive: piața românească a fost prea mică pentru a acoperi riscuri de sute de milioane de euro și ratele dobânzilor de pe piața locală sunt aproape duble față de cele oferite în UE. Cu toate acestea, investitorii imobiliari nu au trebuit să meargă prea departe pentru a găsi banii de care aveau nevoie, fiind sponsorizați de instituțiile-mamă ale băncilor locale.

Citește articolul complet în The Art of Living nr. 15 DOWNLOAD


Share