Proprietăți de lux în România
de Vlad Bârleanu

Numărul bogaților lumii a avut o evoluție atipică în perioada de recesiune. Iar acest număr a tot crescut, parcă pentru a face în ciudă economiei în ansamblu. Topurile de specialitate arată că astăzi sunt mai mulți miliardari decât înainte de 2008. Iar mai mulți miliardari înseamnă mai multe locuințe de miliardari. Specialiștii dau câteva ponturi de investiții în real-estate-ul de lux, inclusiv pe piața din România, una care, deși nu are dimensiunea celor din piețele dezvoltate, respectă aceleași principii.

Piața imobiliară de lux este puțin influențată de re­ducerea fluxurilor de capital sau de crizele politice, în condițiile în care aceste două componente nu influențează semnificativ achiziționarea unui imobil de către indivizii cu venituri excepționale. Miliardarii au prosperat și s-au înmulțit în ultimii 5 ani, iar specialiștii Diviziei Internaționale de Real-Estate a Christie’s spun că numărul mi­lionarilor planetei a crescut cu peste 55% față de anul 2000. Potrivit experților, orașele unde bogații se simt confortabil să investească în proprietăți de lux sunt, de cele mai multe ori, cele în care piața imobiliară de lux înflorește, în ciuda cri­zei economice. Cu alte cuvinte, luxul atrage și mai mult lux. „Prețurile pe piața de lux nu sunt alimentate, în totalitate, de influențe externe, ci și de obiceiurile de consum ale antre­prenorilor locali. Apoi, valoarea proprietăților rezidențiale de lux va urma, cel mai probabil, evoluția bunurilor de lux, și nu piața imobiliară generală”, crede Bonnie Stone Sellers, CEO al Diviziei Internaționale de Real-Estate a Christie’s.

Dacă reducem aria de referință la România, legătura dintre prosperitatea bogaților autohtoni și evoluția prețurilor pe piața rezidențială de lux este direct proporțională. Astfel, averile miliardarilor români au scăzut, potrivit ultimelor topuri de specialitate, cu o medie de 30%. La fel și prețurile imobilelor destinate lor. „Începând din martie 2008, când a fost punctul de intrare în criza imobiliară, prețurile activelor imobiliare s-au redus cu 50%. Piața de lux a avut reduceri de 30-35%. Explicația este că această piață are alți jucători decât restul pieței, nu au fost atât de mulți afectați”, spune profesorul de econo­mie Radu Zilișteanu.

Piața imobiliară de lux, din România, are câteva caracteristici care o diferențiază totuși de ceea ce se întâmplă în Vest, dar o integrează în tabloul regional. Pragul investițiilor începe de mai jos, iar plaja achizițiilor este încă dictată de snobism. „E dificil să definești piața luxului din România, sunt percepții diferite. Eu o definesc drept piața accesibilă de la upper middle class în sus. Există oportunități de investiții pe această piață. Cei care vor să-și plaseze banii preferă imobile unicat prin istorie și calitate arhitectonică, adică deosebite de restul”, mai spune profesorul Zilișteanu. De altfel, Capitala are destule imobile istorice, complet renovate, scoase la vânzare. Iar numărul lor și dinamica achizițiilor definesc deja un seg­ment de nișă al pieței imobiliare de lux din România. E un tip de plasament în care nu se caută neapărat randamentul imediat, gen chirie, ci cumpărarea unui activ care poate fi transformat în lichidități ulterior, crede profesorul Zilișteanu.

În acest moment, imobilele de acest tip, disponibile pe piață, au prețuri de vânzare între 4,5 și 7 milioane de euro, și de închiriere între 11.000 (la o suprafață utilă de 835 de metri pătrați) și 20.000 de euro pe lună (până la 1.900 de metri pătrați suprafață utilă). Este vorba despre clădiri de sfârșit de secol XIX, început de secol XX, ce pot fi folosite și ca sediu de birouri, și ca reședință. Există clienți pentru aceste „perle” arhitectonice? Potrivit profesorului Zilișteanu, având în vedere

că foarte multe decizii în imobiliare sunt dictate de snobism, există cumpărători și din această zonă. „Îmi cumpăr o vilă în zona X pentru că și alții și-au cumpărat acolo sau este chic să ai casă acolo. Însă criza a modificat comportamentele și pe piața premium. Clienții sunt mai precauți. Este interesant că pe această nișă de lux din România s-au înregistrat recent achiziții de către cetățeni din spațiul ex-sovietic”, arată econo­mistul. Cum s-a ajuns aici? Mulți au afaceri în zonă și preferă să stea într-o reședință decât la hotel. Până acum câțiva ani, această categorie de clienți a făcut achiziții masive în țările din topul investițiilor în real-estate-ul de lux: Marea Britanie, Franța sau Elveția. Și ca tendințe globale pe piața apartamentelor de lux, zonele de migrație ale celor cu bani vor constitui și cele mai mari oportunități de investiții cu rezultate pe termen scurt, din chirii.

„Globalizarea oportunităților de business, producția industrializată și atracțiile culturale au creat un set de orașe principale care funcționează ca o rețea. Aceste centre urbane globale au atracții distincte și ușurință ridicată în a face afaceri, atribute care sunt ca un magnet pentru o societate mo­bilă de profesioniști de business, în creștere continuă. Puține la număr, aceste orașe globale tind să relaționeze mai mult între ele decât poate cu orice alt oraș din țara lor de origine”, spune Lynne Sagalyn, profesor de real estate la Columbia Business School din New York. Specialiștii de la Christie’s spun că, din acest punct de vedere, Londra va rămâne unul dintre cele mai interesante orașe ca investiții pe piața rezidențială de lux, urmată de Los Angeles, oraș practic invadat de investitorii chinezi, și de Hong Kong.



Share