SoNoRo Conac - Castelul Sturdza Miclăușeni, 11 iunie
by Miruna Mirică-Damian

Povestea fascinantă a conacului de la Miclăușeni a fost scrisă de familiile boierești care l-au administrat încă din secolul al XVII-lea și se continuă astăzi, grație vizionarilor care luptă pentru a-i reda strălucirea de odinioară. Pe 11 iunie, castelul va găzdui un concert extrordinar, sub egida SoNoRo Conac, un festival ce își propune să redea muzicii de cameră spațiul originar, de natură intimă, și să sensibilizeze opinia publică în ceea ce privește multitudinea clădirilor de patrimoniu reabilitate, care trebuie reintroduse în circuitul cultural.

Perioada de glorie a imobilului începe odată cu stabilirea permanentă a familiei Sturdza la moșie, în anul 1869. Proaspăt căsătorit cu Maria Ghica, George Sturdza hotărăște să construiască pe amplasamentul vechiului conac un castel în stilul arhitectural neogotic, cu elemente de baroc.

Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke. El a fost ajutat și de Maria Sturdza, care ilustrase până atunci, ca pictoriță, multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, vecin și prieten apropiat al familiei Sturdza.[1]

În trecut, castelul adăpostea o colecție valoroasă de cărți și documente, costume medievale, arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmură de Cararra, argintărie, dar și piese arheologice, numismatice și epigrafice de mare valoare, care s-au pierdut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Colecția de cărți număra aproximativ 60.000 de exemplare, multe din ele fiind ediții princeps sau rarisime, însă sursele afirmă că acestea au fost arse în sobă de trupele rusești care asediaseră întreaga zonă.

În anul 1960, Castelul de la Miclăușeni devine sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever. Tragicul atinge apogeul însă în noaptea de 23 decembrie 1968, când la mansardă izbugnește un incendiu, iar ultimele mobile originale ale castelului sfârșesc în flăcări. În 1985, incendiul se repetă, iar apa utilizată pentru stingerea focului se infiltrează în pereți, contribuind la degradarea progresivă a imobilului.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1170 din 2 octombrie 2003 s-a stabilit, printre altele, realizarea de urgență a unor reparații la Castelul Sturdza și a unor lucrări de peisagistică în zonele adiacente. În anul 2004, obținând o finanțare de la Banca Mondială, în valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei (685.700 euro), Mitropolia Moldovei și Bucovinei a început restaurarea castelului și a dependințelor.[2]

PROGRAM CONCERT 11 IUNIE

Ludwig van Beethoven (1770-1827) Serenadă pentru vioară, violă și violoncel, în re major, op. 8
Franz Schubert (1797-1828) – Trio de coarde în si bemol major, D. 471
Ernst von Dohnanyi (1877-1960) – Serenadă pentru trio de coarde în do major, op. 10

ARTIȘTI

Kirill Troussov, vioară
Răzvan Popovici, violă
Leo Schmidt, violoncel

 

Surse:

[1] http://ieseanul.gandul.info/saptamanal/tumultoasa-poveste-a-castelului-de-la-miclauseni-2828141

[2] http://www.capital.ro/afaceri-cu-blazon-pe-domeniile-castelelor-private-111690.html



Share